joi, 23 ianuarie 2020

Search (Căutare)

Într-o căutare bezmetică,
prin întunericul unui gând,
te-am zărit, iubire, într-un mugure fecund
ascuns în sufletu-mi plăpând
de când a plouat cu fericire pe pământ;

Dansând ca o frunză-n vânt
la ceasul înserării,
am găsit răspunsul 
întrebării neîncuietoare
care stătea tolănită ca o nesimțitoare
goală pușcă în amiaza mare
pe un scăunel din mintea-mi sclipitoare.

Într-o tulburătoare clipă
am rupt o pană albă din a timpului aripă
și mi-am lipit-o de un umăr
ca să nu mai număr orele, zilele, anii...

În castanii înfloriți
mi-am pus fiorii amețiți de dor
când stele verzi și-albastre
au apărut subit în al nopții decor;

Cu picioarele pe un covor fermecat
ca o fată cuminte am stat
până când furtuna de nisip
dintr-o clepsidră spartă a încetat;

Prin vise colorate mai târziu am zburat
ca o pasăre spre un vârf înalt de munte
ca să arunc în prapastia uitării
lucrurile vechi, mărunte.

Autor - Crisastemis
Din Volumul - Iubire fără hotare

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu