Apoi, apoi...

Strânge-mă-n brațe, știu că vrei, 

Numără în gând până la trei,

Flori de tei să cadă-n noapte

Peste rimele împerecheate.

Într-un minut și jumătate 

Vreau să-mi spui că mă iubești

Până peste poate,

Căci eu te-ador, drag prințisor.

Așază-te cu mine pe covor

Să nu treacă timpul prea repejor,

Ia-mi din suflet o parte din dor,

Mută-l în al inimii tale pridvor.

Pune-mi în păr stele albastre

Că-s agitate mările vaste,

Bărcile de salvare sunt în așteptare,

Nu-i bai de va cădea din cer ninsoare.

Sărută-mi umerii goi și buzele moi,

Apoi, apoi, imaginează-ți 
O scenă cu noi doi

Iubindu-ne, devorându-ne,

Ca două animale însetate, înfometate.

Vreau să mă dai iar pe spate

Cu mângâierile-ți calde

Și șoaptele-ți de-amor fierbinți

Care valorează cât un munte de arginți.

Autor - Crisastemis

Din Volumul - Iubire fără hotare