La vânătoare

Plecat-au haitele de lupi la vânătoare
După căprioare și mioare,
Pădurile sunt defrișate,
Multe mâini sunt pătate de sânge.

Ninge cu dureri nu doar de ieri,
De câțiva ani și ceva
Nu s-a schimbat nimica
Într-o țărișoară frumoasă cândva.

Zburat-au vulturi peste stânci,
Inimile unor oameni
Sunt ca niște râpe-adânci
Pline de lacrimi și suspine.

Entități străine zilnic dau năvală
Să vadă noua Catedrală
Din care Dumnezeu lipsește motivat,
S-a săturat de cei ce trăiesc în păcat!

Iar a tunat și-a fulgerat
Într-un oraș aglomerat
De la capătul celălalt al lumii,
Miaună pisicile, latră câinii,
Au ieșit din vagăuni căpcăunii.

S-a rupt o limbă a unui ceas,
Puține clipe până mâine au rămas,
Eu fac popas prin amintiri,
Privesc cu ochii minții
Grădini cu crini și trandafiri.

Au înghețat doi iriși albaștri, azi noapte 

Când au căzut din cer trei aștri,
Un foc mistuitor 

A pârjolit totul în calea lui,

Vorbe de duh cu nemiluita
Au fost trimise pe calea aerului.

Pe cărărui abrupte eu las acum trecutul,
Mi-am plătit toate polițele, tributul,
Nu am nimic a-mi reproșa,
Îmi e curat sufletul, mi-e caldă inima;

Pot iubi, pot ajuta, 

Pot înțelege, pot ierta,
Nu urăsc, nu clevetesc,
Nu dușmănesc pe nimenea,
Sunt fericită, împlinită,
E minunată viața mea!

Autor - Crisastemis
Din Volumul - Iubire fără hotare