Știam, știai

Amprente pe suflet mi-ai lăsat

Nenumărate, intenționat,

De-atunci, de prima dat'

Când drumurile noastre 

Nu-ntâmplător s-au intersectat

Într-o zi de vară, pe-nserat;

Ca un bărbat galant,

De mine te-ai apropiat,

Mi-ai sărutat mâinile-amândouă

Apoi m-ai îmbrățișat;

Zâmbetu-ți gingaș, pe loc m-a fermecat,

Ochii tăi frumoși m-au hipnotizat,

Inima mi-a tresăltat de bucurie;

Eros dăduse startul la veselie.

O mie de nopți și zile am trăit

Ca în poveștile nemuritoare,

Universul Fericirii avea contur, culoare,

Era-n sfârșit soare pe strada mea.

Când m-ai întrebat
Dacă vreau să fiu mireasa ta,
Ți-am răspuns cu voce tare... Da!

Credeam în dragostea la prima vedere,

Eram sigură c-ai să-mi oferi 
Sprijin, mângâiere;

Simțeam că nimeni nu-mi poate lua

Ceva ce îmi aparținea demult

De dinainte să mă fi născut,

Știam că pentru tine sunt făcută,

Știai că pentru mine ești făcut.

Autor - Crisastemis

Din Volumul - Iubire fără hotare

Noi...

Singuri, la capăt de lume,
Compunem poeme fără nume,
Aprindem stele norocoase
Cu scânteile din privirile noastre
În nopțile frumoase albastre.

Ca două astre luminoase
Pe aripi de vise la ore târzii
Înconjurați de razele Lunii argintii
Zburăm prin diferite galaxii
Ținându-ne de mână,
Netemându-ne de ploaie sau furtună.

Timpul trece agale
Când parcurgem distanțe ireale
Ca să ajungem pe drumul împlinirii
Care-i pavat cu petale de flori;
Pe cerul vieții noastre nu sunt  nori.

Singuri, îmbrăcați în culori vii,
Facem popasuri dese printre nostalgii
Ca să ștergem cu buretele uitării
Părțile neinteresante din trecut;

Ne trăim prezentul
Integrându-ne în albul absolut
Al liniștii depline,
Ne bucurăm la maxim
De clipele divine petrecute în doi.

Noi scriem versuri minunate
Cu rime împerecheate sau îmbrățișate,
Folosim zeci de liniuțe de unire,
Facem artă din iubire, ideal din fericire.

Autor - Crisastemis
Din Volumul - Iubire fără hotare

Fericirea mea

Tu ești ca un înger păzitor,
Ai grijă de mine din zori până-n noapte,
M-ajuți să trec peste hârtoape,
Îmi faci poduri de flori peste ape.

Tu îmi ești aproape
Cu sufletul cu inima,
Mă iubești cu toată ființa ta
La fel cum și eu te iubesc.

Tu mă faci să zâmbesc în fiecare zi,
Mă-mbraci în raze de lumină aurii,
Mă înconjori ca pe-o cetate,
Îmi pui pe umeri aripi colorate.

Tu m-ai învățat să zbor
Când drumul vieții îmi părea că nu-i ușor,
Mi-ai pus lumea-ți frumoasă la picioare,
Mi-ai adus în suflet soare.

Tu ești ca o umbră călătoare
Îmi ții răcoare în verile dogoritoare,
În brațele-ți iubitoare mereu aș sta,
Tu ești fericirea mea.

Autor - Crisastemis
Din Volumul - Iubire fără hotare

Jur... !

Eu fără tine n-aș putea trăi,
Jur pe stelele aprinse argintii!
Orice noapte neagră se preface-n zi
Când în brațe tu mă ții.

Eu fără tine m-aș rătăci
Pe cărări întortocheate pustii,
De ziduri de dureri adesea m-aș lovi
De nu ai locui în mine, în centrul inimii.

Eu n-aș ști ce-nseamnă bucurii
Dacă tu nu m-ai iubi,
Ca o floare cu petale rozalii
De supărare brusc m-aș ofili.

Eu fără tine n-aș putea rezista
În lumea aceasta rea,
Viata mi-e o nesfârșită sărbătoare
De când m-ai primit în sufletu-ți mare.

Eu te iubesc cu disperare
Cu zeci de semne de mirare!!!
Ești barca de salvare 
Cu care mă avânt în larg, omule drag!

Autor - Crisastemis
Din Volumul - Iubire fără hotare

Iar și iar...

În luna lui Gerar, te caut iar și iar,

Din cauza ta de multă vreme

Vărs lacrimi de chihlimbar,

Mi-e inima ca un estuar,

Sufletul mi-e pus pe jar.

E început de calendar,

Cu greu pot eu rezista 

Fără să îți simt parfumul

Primăvară minunată,

Știi că ești preferata mea!

Abia aștept să revii,

Să văd frezii înflorite 

Și lalele-mbobocite,

Fluturi argintii zburând,

S-aud mierlele cântând!

Tare-aș vrea ca mâine-n zori

Desculță, prin iarba crudă,

Nudă de tăceri și de dureri,

Să mă plimb câteva ore,

Să uit de viscolul de ieri!

Autor - Crisastemis

Din Volumul - Iubire fără hotare

Good night!

Sleep tight!
May your guardian angel
to help you wake up in the morning
shining like a ray of light!

Crisastemis

Repede

Trecea un tren peste un pod cândva,

Inima cuiva bătea, în așteptarea altcuiva,

Un fior de dor dintr-un suflet răsărea,

Un cântec frumos de departe se-auzea;

Ploua încet pe șinele paralele,

Vântul își plimba asprele degețele

Prin părul făcut inele 

Al unei blonde senzuale;

Curgea timpul, ca un râu la vale

Repede, desigur, nu agale,

Nisipurile din clepsidre 

Erau obișnuite să evadeze,

Vagoanele cu fericire 

Mai aveau puțin până să deraieze.

Zbura o pasăre măiastră

Peste o mare de plăcere-albastră,

O floare de nu-mă-uita 
Îmi zâmbea din glastră,

Priveam tăcută pe-a lumii fereastră;

Era o seară destul de liniștită

Și m-am lăsat ispitită

De un parfum amețitor;

Amor a apărut în decor

Ca nu cumva să cobor 

De pe Scara Bucuriilor.

Autor - Crisastemis

Din Volumul - Iubire fără hotare