Pe Calea Fericirii

Nu spune nimic, sărută-mă-n tăcere
În noaptea asta neagră plină de mistere,
Fă ca secundele să nu pară efemere,
Nu te opri deloc din jocul iubirii,
Du-mă drăguțul meu pe Calea Fericirii
Să vedem stelele aprinse, nu doar în vise.

Strânge-mă în brațe,
Iubește-mă cu patimă până în zori
Când vor trece peste podurile de flori
Cârdurile de egrete și de cocori
Din poemele frumoase scrise în culori.

Ascultă-mi inima cum bate
Pentru tine, scumpa mea jumătate,
Sentimente amplificate
Cu nemiluita poți găsi
În sufletu-mi îmbrăcat în straie aurii.

Te iubesc mult! Cândva, demult,
Ai prefăcut întunericul în lumină,
M-ai făcut să mă simt ca o regină;
Astăzi, sunt mireasa ta,
Îți aparțin cu toată ființa mea,
în viața aceasta... Îți voi aparține
Și-n viețile care vor urma.

Autor - Crisastemis

Din Volumul - Iubire fără hotare